Despre inteligență și spontaneitate. Ce înseamna lucrul manual (Handmade) de fapt!

Într-o asemenea lume, nu mai valorificăm măiestria, artizanatul, ci eficiența nemiloasă, negându-ne propria umanitate. Fără apreciere pentru grație și frumusețe, nu mai există plăcere în a crea lucruri sau plăcere în a le avea. Așa, viața devine mohorâtă, în loc să se îmbogățească. Cum poate cineva să fie mândru de munca lui când capacitățile sale și păsarea sa sunt considerate luxuri?!

Nu suntem mașinării. Avem nevoia de a fi artiști, maeștrii! Doar că se consideră că motivul principal pentru a crea ceva -mobilă, haine, jucării – este pentru a salva bani. Exista multe alte lucruri cu o importanță egala sau chiar mai mare: Creând ce avem nevoie pentru a trăi este o formă a exprimării creativității și a căștigării de încredere. Siguranța emotionala vine de la asigurarea necesităților vieții prin metode personale, semnificative, făcute de mâinile proprii, ale celor pe care îi iubim sau prietenilor. În așa fel putem construi relații mai intime cu lumea înconjurătoare!

S-a uitat de partea dreaptă a creierului responsabilă cu creativitate, imaginație și artă. Ne bubuie emisfera stângă și ne place să analizăm logic până și de ce nu primim un raspuns rapid la un mesaj. 50% din potențial, jumătate din creier, și jumătate din corp așteaptă în continuare libertatea de exprimare.

Grație mamei natură, inteligența dobandită este un motiv de mândrie. Problema apare atunci când observăm că marea majoritate se crede limitată. Am fost condiționați să gândim că avem capacități limitate, că “nu putem…”, așa că am uitat cum să folosim aceste abilitati. Tocmai acesta este motivul pentru care nu realizam importanța tehnicii de a pătrunde în toate dimensiunile firii noastre.

Spre exemplu, oamenii au capacitatea de a înota fară niciun antrenament. Teste realizate in Japonia arata cum un nou nascut este capabil sa inoate intr-un bazin. (https://blog.littlelives.com/infant-swimming-what-you-need-to-know-301aef8908e3)

Copiii sunt născuți plini de inteligență, entuziasm si spontaneitate. Din păcate, familia, societatea si sistemul de învățământ îi distrug inteligența naturală. Cum reușesc? Simplu! Concentrare excesivă pe logică, memorie și competiție. Toată creativitatea și unicitatea neprețuită s-a dus pe apa sâmbetei. Iar copilul nici nu știe! Asta numesc eu dezvoltare deformată!

Blocajele inteligenței

Ne consideram atât de deștepți încât ne modelăm copiii să fie deștepți ca noi. Totul începe printr-un simplu proces logic de a-ți trăi viața, bazat pe FRICĂ și LĂCOMIE.

Tindem sa fim măcinați de două scenarii pentru care ne simțim presați să găsim o soluție. Fie trebuie să facem ceva pentru a realiza mai multe, fie trebuie să facem ceva pentru a preveni ceea ce nu dorim să se întămple. Cănd vrei ca ceva să se întămple, este lăcomie. Cănd ești speriat că ceva se va întămpla, este frică. Copilul trebuie să invețe să ia note mari la examene ca să ajungă la o facultate bună, condus de lăcomie. Un alt pas important este „necesitatea” copilului de a învăța cu scopul de a nu rămâne în urmă cu viața profesională, condus de frică.

Motivația principală a copilului este ori frica, ori lăcomia. Niciodata satisfacția interioară. Dintr-o dată, acesta ia parte la cursa națională de șoareci și continuă să alerge. Nu știe pentru ce aleargă sau dacă o face pentru ceva ce își dorește cu adevărat. Nu știe nici măcar că se poate bucura de cursă! Până la urmă, orice deviere rezultă în timp pierdut si indepartarea de țelul propus.

Dar câți dintre noi am fost împliniți după atingerea “scopului”? Odată atins, scopul se mai mută doi metri, apoi încă trei, până începem să arătăm ca niște câini care încearcă sa-și ia coada-n gură…

Realitatea este, însă, una diferita si descurajantă in contextul acestei mentalități de „turmă”. Chiar de câștigi cursa șoarecilor, tot șoarece rămâi. De aceea, gandirea aceasta trebuie abandonată. Nu ne putem juca viața într-un fel doar pentru că așa am văzut in jurul nostru!

Putem măsura inteligența?

Tendința generală este de a ne masura inteligența, de obicei, prin comparație. De la grădiniță până la sfârșitul facultății ne comparam, bazându-ne pe diferite aptitudini și calificative, cu ceilalti. Un copil e bun la fizică iar altul la muzică, dar acestia primesc note fiind testați utilizand aceleasi metode. Cum poți decide acum care este mai „inteligent”? Inevitabil unul va ramane in urma. Uite așa,copiii cu aptitudini artistice tind sa se considere si sa fie la randul lor considerati in umbra celor cu abilitati matematice, spre exemplu. Conștient sau inconștient, „micul artist” începe sa-și suprime inteligența naturală încercând să-l imite pe copilul ale cărui aptitudini sunt considerate practice.

Un factor important de retinut este că pentru a fi fizician este necesar un anumit tip de inteligenta, iar un altul pentru a fi artist sau înotător olimpic. Inteligența este abilitatea de a răspunde la o situație sau provocare. Cum situația se schimbă, tipul de inteligență pentru a răspunde situației diferă. Fiecare are modalitatea lui de a se adapta si a raspunde factorilor externi.  

Fiecare dintre noi este născut inteligent. Important este ca fiecare să-și descopere propria dimensiune unică a inteligenței.

 

Spontaneitatea – inteligența supremă

Încă se zbate un copil spontan cu o inteligență uluitoare în noi!

Atunci cand eram mici totul părea simplu. De aici reiesea si spontaneitatea, pierduta odata cu înaintarea în vârstă. Dar oare de ce? Sa fie oare din cauza condiționarii de catre societate care ți-a spus de când erai mic că “nu ești de ajuns…”? Acesta poate fi unul din motivele pentru care încerci constant să devii altceva, să dovedești ceva celorlalti. Spunându-ți în continuare că nu ești de ajuns, încerci să imiți alte persoane, pierzându-ți energia naturala care arde în tine.

Așa că nu te mai minți pe tine și fii spontan, deschis la posibilități extraordinare!

Informația este bună numai atunci când este aplicată inteligent. Inteligența este cea care oferă rezultatul real, nu informația în sine. Dacă informația este aplicată în locul și la momentul potrivit, se numește inteligență. Spontaneitatea este informație exprimată in locul și la momentul potrivit, cu alte cuvinte, folosind inteligență.

Dacă nu exersezi un anumit lucru, îți va fi greu să-l pui in practică corect. La fel și cu inteligența. Dacă nu o folosești, încet încet vei ajunge să crezi că nu ai inteligența necesară pentru a răspunde situației. Imediat vei apela la alții sau la amintiri din trecut.

Inteligența este capacitatea de a răspunde la situații noi. Aceasta vine din interior, nu din informația acumulată în minte.

O persoană..mai spontană

Am locuit în Algeria acum 8-9 ani. Tata a primit un job acolo, iar mama a trebuit să demisioneze de la locul de munca din Buzău, orașul nostru natal. Totul bine și frumos până când am fost trimiși acasă datorită crizei financiare din 2008. Ne-am reajustat noi, dar mama a rămas fără job. Așa că am decis să ne mutăm în București, unde traficul este un mare haos, pentru a-i face treaba mai ușoară. Ah, și nu avea nici permis. Era o perioadă în care fiecare ne cam pierdusem din spontaneitate și am rămas cu un gust amar, plin de seriozitate toxică.

Am intrat la liceu, sora mea la școala generală. Colegi noi, momente frumoase, dar părinții tot stresați. Cumva, dupa nenumărate crize…mamei i-a sclipit becul. A decis, spontan, că ea renunță la ideea de job convențional și se apucă de artă! Ne-a băgat pe toți în ceață. Unii suspicioși (să nu zic cine), alții entuziasmați foc. Ne-am adaptat ideii.

Acum ea are o afacere. Realizează decorațiuni de Crăciun și bijuterii facute manual. Și-a descoperit adevărata inteligență care acum, din păcate, îi este măsurată în funcție de numarul de like-uri, intrări pe pagină și achiziții. Din fericire, toată familia mea a uitat să numere și ne-am readus aminte cum să râdem cu lacrimi, cum să fim spontani și cum să ne deschidem ochii si mintea catre noi posibilități.

Este o mare plăcere să-mi văd mama lucrând pentru ceva care are potențial să reziste multe generații. Un bonus este că aceasta pasiune nu afectează planeta. Este pur și simplu ceva făcut cu suflet care aduce frumusețe și energie vieții și..sufrageriei noastre..voastre..

Bravo, Mami! Ești un adevărat exemplu pentru toată lumea și…pentru articolul meu 😀

Va las pe voi acum să o „analizați” -> www.e-cadouri.net & https://www.facebook.com/ecadouri.net/

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.